Blog de gânduri şi de vorbe

Muncă în folosul educației

Posted on: 23 aprilie 2014


-Saut, cumătră. Da ce-ai pățit? Arați de parcă ai învațat toata noaptea pentru examen la matematică.

– Mai rău, cumătră. I-am desenat un poster A3 lui fiica mea până la 3 noaptea.  Temă pe acasă, în clasa 4 – de desenat un poster ” Motivele infinitului în universul omenirii”.  Și nu am stat și mi-am adus aminte și de ”Luceafărul”, și de temele de la astronomie și de lecțiile de desen. Și asta tot pentru binele copilului. Of, cumătră, ai să ajungi și tu…

***

Planșete, gazete de perete, machete, broderii, compuneri, logaritmi, probleme la fizică, erbariu…

La auzul cuvintelor ”Toamna de Aur”, Marcica începea să aibă frisoane… Fantezia ei deja nu mai face față cerințelor  dnei fotoprofesoare, care în fiecare an vine cu un scenariu rupt din cele mai îndrăznețe și inovative vise didactice– compoziție lirico-melancolico jucăușă din bostani, morcovi, mere, frunze, roșii , nuci și tot ce a dat Dumnezeu să crească în Moldova.

Câți părinți în fiecare zi, fac lecțiile cu copii lor până la 1-2 de noapte, încercând din răsputeri să își aducă aminte tot bagajul acumulat de cunoștințe de acum 15-20 de în urma, care deseori nu este nici de un folos, pentru că profesorii astăzi se întrec nu doar în cantitatea superioară a temelor pe acasă, dar și în diveristatea și calitatea lor.

–          Deschide zilnicul și citește ce ți-au dat pe-acasă.

–          3 probleme și 5 exerciții la matematică, o compunere la limba română și de găsit antonime la 15 cuvinte, de tradus un text la limba engleză, de învățat despre dealurile Moldovei la științele naturii, de făcut un desen despre ” Moldova mea, primăvăratică”…

–          Gata?!

–          Și la muzică- să învățăm…

Ieri Ionel, care învață în clasa 4 s-a culcat la ora 12. Deoarece nu s-a putut trezi la ora 7 dimineața, el a întârziat la prima oră. Dna profesoara i-a făcut observației să nu se mai repete, altminteri o să-i scadă nota la purtare…

***

Un profesionist lucrează în medie 8 ore pe zi.

Un elev de clasa 9 învață 7 ore pe zi plus încă vreo 5-6 ore își face temele pe-acasă, deseori cerând ajutorul părinților care vin deja obosiți de la serviciu. Matematica familiei este simplă – copilul învață 12-13 ore pe zi, părinții lucrează și învață tot vreo 12 ore de zi, rezultatul deja singur îl știți – nică viața de familie…

***

În competiție pentru piedestalul gloriei, așa zisele licee prestigioase, au uitat de copii. Pe ei îi preocupă curicula. După principiul mult, complicat și intens, se realizează procesul de învățământ. Nu e de mirare, că după o oarecare perioadă și părinții încep a urî școala – pentru că în loc să iasa la plimbare cu copii, să discute despre viață, mama, tata și Ionel trebuie să facă macheta Moldovei și nu una simplă , ci în 3 D.

P.S.  Cumătra a venit fără cumătru la cafenea. A spus că el a rămas să brodeze naframa pentru lecția de muncă. Ei doar nu degeaba plătesc 1000 de Euro anual la unul din cele mai bune licee din Moldova. Mădălina lor a fost născută pentru a fi eminentă, altă misiune în viața deocamdată părinții nu i-au hărăzit.

5 răspunsuri to "Muncă în folosul educației"

Ah… profesori…. ah parintii…. si unde-s copii?

Vreau sa accentuez ca parintii vor sa fie cei mai buni si primii prin prizma copiilor sai.
Parintele ghideaza, orienteaza copilul cu rabdare… Nu face pentru el activitatea.

Genial! De aia copii urasc scolile. De aia ca parintii se screm din ce stau pe WC. Crestem niste robotei, iar exibitionismul prin scoli fitoase nu e salvarea nici pu parinti nici pentru copii.

Interesant ce spun parintii si copiii sud-coreeni, japonezi etc.. 🙂

Chiar interesant. Ce stii despre sistemele de invatamant de acolo? Mai interesant chiar, ce stii despre sistemul de invatamant din China (deoarece este un lucru deja bine stiut ca ei au cele mai bune rezultate la toate concursurile de peste tot). Esti sigur ca ei studiaza tot asa de intensiv toate subiectele?

Un subiect cît se poate de actual ! De aici şi copii, tineret, adulţi nervoşi, iritaţi, răuvoitori şi cruzi. Nu-i înţeleg nici pe cadrele didactice care uită ce este copilăria şi dau teme de casă fără măsură, nici pe părinţii care prea se angajează în activităţile şi responsabilităţile elevilor.Cine dintre profesori şi învăţători ar vrea să fie azi elev? Personal, îmi place ce învaţă elevii azi-şi cei mici şi cei mari, e foarte interesant, au toate mijloacele să decopere noi adevăruri,dar cred că nu aş vrea să fiu în pielea lor.Şcoala a devenit o sperietoare. Eu visez că elevii vreodată vor veni cu plăcere şi dragoste la şcoală. Să nu uităm, stimaţi colegi, de vorbele înţeleptului G. Vieru: ,, Cînd nu mai suntem copii, am murit demult…”Dar părinţilor le-aş aminti că nu totul se plăteşte în euro, mintea, cu atît mai mult, nu se măsoară în valută. Aş putea descrie lucruri mult mai grave, care se întîmplă la sat, dar… poate le cunoaşteţi ?! Bravo d-nei Cutasevici A. care a atins această temă DUREROASĂ PENTRU TOŢI.

Lasă un comentariu

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te celorlalți 1.638 de abonați.

Blogosfera.md

NU COPIA

free counters

Vizitatori

  • 82.481 hits

Campanie anti-furt

Grape

banner grape